La pagina principala    |     AMPLASARE     |     ISTORIE     |     POZE

Satul Vorniceni
face parte dintre cele mai vechi localitati din Republica Moldova. Conform traditiei locale, se considera ca pe locul actualei comune Vorniceni inca inainte de 1400 au existat citeva catune si anume la punctul Tiganca (catunul Tiganesti) si dupa deal in padure la punctul numit Dumeni erau citeva case numite Dumesti. Din povestirile carturarilor satului din prima jumatate a secolului al XX-lea reiese ca, prin cartea de danie a lui Alexandru cel Bun, la 1402 Matei Tofan, vornic la curtea Domneasca a Tarii de Jos, a primit in proprietate mosia inconjurata de satele "Varzarestii Mari, Selistea Veche, Buda, Pitusca, Tatarestii si Capriana". Se mai afirma ca acest vornic a gasit mai frumoasa valea catunelor Dumesti si Tiganesti. Din aceasta cauza el a mutat vatra satului in a treia vale, pe drumul mare ce ducea spre schitul Caprianei, cu numele improvizat de atunci al vornicului -"Vorniceni".

Asa cum s-a putut vedea din legenda satului care, intre altele, este sprijinita de specialisti, denumirea satului provine de la cuvintul "vornic" (in slavona "dvornic"). Din aceasta cauza gasim ca in continuare este potrivit sa ne referim, fie si abreviere, la semnificatia notiunii de "vornic". Din timpuri stravechi vornicul in Moldova era unul dintre cei mai inalti demnitari ai tarii, fiind si membru al divanului. El avea functii judecatoresti si totodata aplica sentintele pronuntate, fiind ajutat de un aparat de constringere. Existau si alte categorii de vornici cum ar fi: vornic de gloata, sau vornic de curte care era seful dregatorilor de la curtea domneasca; de asemenea exista vornicul de poarta, judecator in litigii neinsemnate, care-si facea serviciul la poarta curtii domnesti in secolele XV-XVII. in secolele XVIII-XIX era hotarnic si pretuitor al bunurilor mobile si imobile la vinzarea si cumpararea lor.

Vornicul de tinut era un dregator superior dispunind in unele tinuturi de imputerniciri administrative si judecatoresti. Vornicul doamnei era seful personalului care ingrijea de sotia domnului Moldovei; se mai numea si Cupar. Vornicul de aprozi era in secolele XVIII-XIX seful aprozilor sau micilor slujbasi care executau sentintele Divanului in materie de drept civil. Vornicul de obste in secolele XVIII-XIX era membru al Divanului, administrator al fondului care ajuta mosierii saraciti. in plus, acest vornic supraveghea respectarea legii. El ancheta si uneori judeca procesele de drept succesoral. Vornic de Vrancea era loctiitorul starostelui tinutului Putna in ocolul Vrancea. Vornic de tigani era administratorul principal si judecatorul tiganilor domnesti. Vornicul satului era reprezentantul autoritatilor administrative de tinut in sat si era numit in general din rindurile taranilor. Acest vornic era, de regula, scutit de bir si de alte impozite, insa cota lui erau obligati s-o plateasca consatenii. El avea dreptul sa judece litigii neinsemnate ale consatenilor si sa-i pedepseasca pentru mici incalcari de lege.

 Este adevarat, in legatura cu data  intemeierii localitatii unele surse tiparite,  cum ar fi, de exemplu, Dictionarul Statistic  al Basarabiei, publicat la Chisinau in 1923,  arata ca "anul infiintarii satului Vorniceni  este neprecizat"(p. 298), iar altele indica  drept data de intemeiere a satului anul 1618  (Enciclopedia Sovietica Moldoveneasca, voi.  II, Chisinau, 1971, p. 82.) Documentar insa  satul Vorniceni este mentionat pentru prima  data la 25 aprilie 1420. Iata continutul  documentului care ne intereseaza: "Din mila  lui Dumnezeu, noi, Alexandru voievod,  domn al Tarii Moldovei. Facem cunoscut cu  aceasta carte a noastra, tuturor celor care o  vor vedea sau o vor auzi citindu-se ca aceasta adevarata sluga a noastra si credincios boier, pan Oana vornic, a slujit mai inainte sfintraposatilor nostri inaintasi cu dreapta si credincioasa slujba, iar astazi ne slujeste noua cu dreapta si credincioasa slujba. De aceea, noi, vazind dreapta si credincioasa lui slujba catre noi, l-am miluit cu deosebita noastra mila si i-am dat in tara noastra, in Moldova, satele anume Cornestii si Miclauseni si Lozova si Sacarenii si Vornicenii si Dumestii si Tiganestii si Lavrestii si Sadova si Homicesti. Toate acestea sa-i fie de noi uric, cu tot venitul lor, lui si copiilor lui, si nepotilor lui, si stranepotilor lui, si rastranepotilor lui si intregului lui neam, cine se va alege cel mai apropiat, neclinit niciodata, in vecii vecilor.



*
*
*
*
>