Administrare - www.vorniceni.com

Administrare - www vorniceni.com

Din punct de vedere administrativ, pana la 1812 satul se conducea in conformitate cu legile Tarii Moldovei. Existau patru trepte principale, in primul rand, conducator suprem al satului era domnul Moldovei. Toti satenii depuneau juramantul de credinta domnitorului Moldovei asa cum cereau obiceiurile si legile tarii. Toate problemele de judecata, miluire, pedepsire penala sau funciare se hotarau numai de domnul Moldovei. In al doilea rand, satul era condus de parcalabul judetean.Aceasta era a doua treapta administrativa - sistemul de conducere tinutal.

Domnitorul numea parcalabii de judet, care urmareau executarea legilor tarii pe teritoriul tinutului (judetului). in al treilea rand, satul se supunea conducerii de Ocol, in fruntea acestei unitati administrative fiind ocolasul. Ocolasul era numit in aceasta functie de catre parcalab. in fine, satul se supunea administratiei locale. in fruntea localitatii se numea capitanul de mazili sau vornicul. Acesta rezolva toate problemele de ordin local. Vornicul era un bun gospodar din sat, de obicei fiind carturar.

El era ajutat de pargari la stransul impozitelor, iar mosierilor le asigura colectarea rentei funciare. Vornicul informa populatia satului despre documentele adoptate de domnitorul Moldovei, lua masuri administrative, indeplinea si functia de aparator al satului. Loctiitorul sau se numea "vataman".In sat mai exista si asa-numita Judecata de batrani".

Preotul, oamenii in etate, bunii gospodari se adunau si hotarau asupra anumitor conflicte, litigii intre oamenii satului. in cazurile extreme se recurgea la juramantul in biserica pe sfanta Evanghelie sau la "Cartea de blestem", ceremonie prin care se determina "marturia adevarului", Anexand la 1812 Basarabia, imparatul Alexandru I a incercat sa aplice in administrarea ei principiile elaborate in conditiile istorice ale Moldovei medievale. Cu alte cuvinte, Guvernului provizoriu al regiunii i s-a pus conditia sa lase Basarabiei legile ei.

Regulamentul din 1812 dadea populatiei o larga posibilitate de a participa la administrarea tinutului. Guvernatorul nu era decat presedintele institutiilor in care predominau elementele locale. Cu alte cuvinte, autoritatile rusesti asigurau doar controlul asupra conducerii generale, fara a se amesteca in problemele de ordin intern.

Una din trasaturile specifice acelei perioade era faptul ca administratia era supusa in intregime legilor si traditiilor locale. O alta trasatura era felul in care a fost constituit organul suprem de administrare al regiunii, majoritatea membrilor fiind proprietari locali. in 1818 Basarabia si-a capatat statutul oficial in baza caruia isi pastra dreptul de a avea legile si administrarea sa. in fruntea regiunii se afla Consiliul Suprem care concentra prerogativele supreme administrative si judecatoresti, fiind supus nemijlocit imparatului si Consilului de Stat.

Consiliul avea o componenta mixta: cu membri numiti si membri alesi, acestia din urma fiind in majoritate. Aparatul de stat pe cuprinsul intregii regiuni lucra in doua limbi: rusa si romaneasca. Locuitorii tinutului basarabean se imparteau in momentul anexarii in mai multe tagme, drepturile carora nu erau pe deplin stabilite. Pe langa boieri si cler, mai existau tagmele mazililor, boiernasilor, ruptasilor, ruptei de camara, ruptei de vistierie, a taranilor breslasi si, in fine, a tiganilor. Drepturile acestor tagme au fost pastrate. Rolul principal in administrarea Basarabiei il aveau reprezentantii nobilimii, care erau numiti in functii de guvern sau se alegeau dintre ei.

La trecerea a saisprezece ani, autonomia Basarabiei incepe sa fie stramtorata. In 1828 sub Nicolae I s-au introdus institutiile rusesti guberniale, inclusiv sitemul fiscal, justitia etc. Din administratie s-a exclus limba romana. in continuare pe parcursul secolului al XlX-lea toate schimbarile in administratia interna a Rusiei s-au aplicat si in Basarabia: reformele agrare, de zemstva, de justitie. Aceste modificari erau in m< parte straine de viata populatiei. Rolul nobilimii moldovenesti a fosl restrans. Astfel, Consiliul Suprem care exercita puterea supremi administrativa si judiciara era supus direct imparatului si Consiliului de Stat din Petersburg. Componenta acestui organ reprezentativ era majoritatea numita de tar, iar minoritatea aleasa din localnici. E de la sine inteles ca toate deciziile se luau prin votul majoritatii. in fruntea judetului se afla „ispravnicul". El era ales de catre Consiliul Suprem al .oblastei" si se confirma de Guvernator. incepand cu 1824 ispravnicii nu se mai alegeau, fiind numiti direct de catre tar. Pana la urma in functia ispravnicului a intrat doar indeplinirea indicatiilor date de catre Guvernator, neavand dreptul la initiativa personala. Satul se conducea dupa sistemul traditional. Adunarea obstii hotara nu doar toate chestiunile interne ale satului, ci si modul si mijloacele de executare a impozitelor, cat si a ordinelor venite de la organele superioare. Ca organ executiv si reprezentativ isi avea starostele. La fiecare 100 de gospodari exista un "sotki" (sutas), iar la fiecare zece gospodari, un "deseatki". Un „pisar" numit scria hotararile ( "prigovoarele").

De asemenea exista un "sborscik" (perceptor) ales. Acesta din urma aduna darile pe care le punea stapanirea pe intregul sat, dar numai dupa ce adunarea obstii hotara cat are de platit fiecare gospodar dupa pamantul, vitele, bratele si intreaga avere a fiecaruia. Abia pe la 1870 s-a introdus institutia ruseasca numita „voloste" care aduna sub administratia sa o serie intreaga de sate fara insa ca administratia sateasca sa fie inlocuita sau modificata. De altfel, si volostea nu reproducea decat institutia satului prin reprezentanta. Aceasta organizare permitea masei mari de tarani sa nu intre in contact direct cu administratia ruseasca centrala. ( Petre Cazacu, Moldova dintre Nistru si Prut. 1812-1918, Chisinau, 1992, p. 126-127,132,134.)

O alta situatie gasim aici in perioada anilor 1918-1940,1941 -1944, perioada cand in teritoriul basarabean a fost exercitata administrarea romaneasca. in acel timp fiecare judet se impartea in plase, iar plasele erau alcatuite din comune. Comunele aveau in subordinea lor sate sau catune. Sistemul administrativ al comunei era alcatuit din urmatoarele subdiviziuni:

Primaria si Consiliul comunal
Perceptia si agentii ei
Serviciul de constatare
Oficiul postal, telegraful
Postul de jandarmi
Consiliul agricol comunal
Serviciul veterinar
Ocolul silvic
Parohia
Judecatoria
Serviciul ocrotirii sanatatii

Comitetul scolar

Daca e sa ne referim la componenta Consiliului primariei, remarcam ca acesta avea in componenta sa mai multi membri, ei fiind alesi de catre populatia locala pentru o perioada de doi ani. Consiliul era convocat de catre primarul comunei de cel putin doua ori in trimestru. in sedintele Consiliului se discuta si se decidea asupra mai multor probleme din viata comunei. in anii dominatiei tariste satul Vorniceni facea parte din Tinutul Chisinaului care la inceputul secolului XX avea 216 sate, impartite in 15 volosti, 6 circumscriptii administrativo-judecatoresti si 5 circumscriptii politienesti. in a douajumatate a secolului al XTX-lea-inceputul secolului al XX-lea functia de „staroste" sau primar al satului au indeplinit-o Andrei L. Ciubotaru, Dumitrache Mamaliga si Vasile Luchian. Localul primariei a fost construit intre 1905-1906. Asa cum in acel timp Vornicenii erau si centru de voloste in localul primariei functiona si judecatoria de voloste.

La constructia acelui imobil au contribuit locuitorii Andriuta Gore, Mihail Luca, Dumitrache Mamaliga si Ioan Luca. (ANRM,F339i. 1 d. 8241 f. 10.)

Sub administrarea romaneasca, in afara de primarie aici functionau resedinta de subprefectura, judecatoria rurala de ocol, circumscriptia a IX-a de percepere, un post de jandarmi si agentia speciala de posta.

{Dictionarul Statistic al Basarabiei, Chisinau, 1923 ,p. 299.) Mai multi ani functia de primar al satului a fost exercitata de catre Tudor Morosanu si Vasile M. Costin, notar fiind Ion Roman, iar secretar Ion Gavrilita. (ANRM, F. 339 i. 1 d. 6530 f. 319.) De mentionat ca parte din functionarii primariei au avut o soarta tragica.

Primarul V. Costin a fost deportat de sovietici. Tragica a fost si soarta sateanului. Sava Gh. Timotin, factor postal si incasator de impozite. Fiul sau, Matei Timotin, a fost, din cate se pare, primul basarabean pilot al aviatiei militare din Romania, ridicandu-se pana la gradul de capitan. In iulie 1941, sub invinuirea ca sunt „dusmani ai poporului", Sava Timotin, invatatorul Constantin Balaur si sateanul Nicolai Drugan au fost arestati de sovietici si transportati la Straseni unde au si decedat din cauza torturilor. In perioada puterii sovietice functia de presedinte al sovietului satesc din Vorniceni au exercitat-o Vasile Gogu, Vasile Gusanu, Vasile Nijnic (1948-1949), Vasile Gutu, Mihai Morosanu.

Incepand cu anii 70 satul a fost administrat de catre Vsevolod Sandu, Vasile A. Timotin, Vasile A. Gavrilita. in acel timp, in urma conlucrarii puterii locale cu gospodaria agricola din sat, au fost construite o casa de cultura (1961), o scoala tip cu trei nivele (1964), sediul actual al primariei (1979), sediul gospodariei agricole, case de locuit pentru functionari din diverse domenii (1979), cafeneaua „Codru" (1980), policlinica din Vorniceni (1981), o baie moderna, s-a organizat o „tabara de odihna si munca" (198 l)etc.

De la declararea suveranitatii Republicii Moldova primari ai Vorniceniului au fost Grigore I. Rusu, Ion Tutunaru si VladimirN. Barbaros. Desi a fost primar o perioada relativ scurta (aprilie 1990-iulie 1991), realizarile primarului Grigore I. Rusu sunt demne de remarcat: arborarea tricolorului national pe primaria satului, schimbarea denumirii tuturor strazilor din localitate in corespundere cu traditiile locale si nationale, infratirea Vorniceniului cu comuna Vorniceni din judetul Botosani (Romania), organizarea reparatiilor curente a mai multe imobile (gradinita, policlinica sateasca, scoala medie, biserica din sat: si cea de pe teritoriul cimitirului), constructia unui pod modern pe traseul, Sadova-Vorniceni etc. Vladimir N. Barbaros (n.1949), primarul actual al Vornicenilor, absolvent al Institutului Agricol din Chisinau (1973) administreaza, localitatea din 1992, fiind ales atunci de catre consilierii satului. in 1995, candidand independent, este reales cu votul a 1930 de alegatori (din 2600 participanti la alegeri.) in 1999 candideaza pe lista Conventiei Democratice: obtinand peste 51 % din sufragii (1240 de voturi din totalul de 2200). Administratia publica locala astazi este compusa din primaria satului j si consiliul local. Consiliului local are 11 consilieri: patru din partea Partidului Comunist: Gheorghe V. Luchian, Ion V. Luchian, Dumitru I. Andronic si Ion T. Scerban; trei din partea Partidului Renasterii si Concilierii: Constantin I. Tofan, Veronica Timus si Vasile G. Miron; doi din partea Partidului Popular Crestin Democrat: Mihail Barghier si Grigore M. Tutunaru; unul din partea Miscarii pentru o Moldova Democratica si Prospera: Vasile M. Cernei si un consilier independent: Mihail V. Gavrilita.

Personalul administrativ al primariei este alcatuit din 12 persoane: primarul Vladimir N. Barbaros, secretarul consiliului - Victoria Gh. Botnaru, inginerul cadastral - Constantin Grosu, contabilul pe impozite -Andrei Gr. Stanilescu, specialistul pentru recrutare - Vasile A. Budu, inginer electric - Ion Rusu, economist - Olga C. Celempei, contabili -Natalia M. Miron, Maria Gh. Mamaliga si Untu Elena.